Vladimir Streinu life and biography

Vladimir Sreinu s-a nascut la 23 mai 1902, in comuna Teiu, Arges. A fost autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor roman.

A absolvit şcoala primara din satul natal in 1912, dupa care intra la liceul "I.C. Bratianu" din Piteşti, unde promoveaza primele patru clase. Urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti.

Sustine doctoratul cu o teza despre versul liber inclusa in volumul "Versificatia moderna" in 1966. A debutat cu poezii in "Adevarul literar si artistic" si "Gandirea". Frecventeaza cenaclul "Sburatorul", bucurandu-se de aprecierea si simpatia lui E. Lovinescu. Intre anii 1926-1928, Vladimir Streinu se gaseste la studii de specializare in filologie romanica in Franta, unde zestrea sa culturala se imbogateste considerabil si gustul artistic se rafineaza. Scoate prima serie a revistei "Kalende", conduce revista "Gazeta", este redactor la "Viata literara" si la "Revista Fundatiilor Regale". Director al revistei "Preocupari literare" si editeaza seria a doua a "Kalendelor". Colaboreaza la "Sburatorul", "Dreptatea", "Convorbiri critice", "Cugetul romanesc", "Adevarul literar", "Luceafarul". In paginile de critica literara se impune ca un foiletonist, inrudit cu Perpessicius si Serban Cioculescu. Profesor la Facultatea de Limba si Literatura Romana din Bucuresti intre anii 1969-1970 si director al editurii "Univers". Elaboreaza impreuna cu Serban Cioculescu si Tudor Vianu, "Istoria literaturii romane", redactand capitolul despre estetism. Vladimir Streinu se prezinta ca un interpret avizat al lui V. Voiculescu, Ch. Baudelaire, Balzac, A. Gide.

Traduce si comenteaza opera lui M. Proust si W. Shakespeare [Hamlet]. Vladimir Streinu se impune in planul culturii noastre ca un exponent al spiritului critic, in ipostaza sa estetica, prefigurata decisiv de Titu Maiorescu si continuata de Mihai Dragomirescu si E.Lovinescu, delimitandu-se insa in mod remarcabil fata de acestia printr-o intelegere mai dinamica si mai ferma in examinarea si apararea fenomenului artistic.

Moare in anul 1970, 26 noiembrie. In anul 2006 a fost ales ca membru post-mortem al Academiei Romane.

Opera literara:

- Pagini de critica literara, [ 1938].
- Clasicii nostri, [1943].
- Istoria literaturii romane moderne, vol.I, [1943].
- Versificatia moderna, [1968].
- Calistrat Hogas, [1968].
- Pagini de critica literara, vol.I-IV, [1968-1977].
- Ion Creanga, [1972].
- Studii de literatura universala, [1973].

Read more