Martha Bibescu life and biography

Martha Bibescu s-a nascut la 28 ianuarie 1886, la Bucuresti. A fost romanciera, poeta si memorialista franceza de origine romana.

Martha Lahovary facea parte dintre cele mai vechi si mai ilustre familii romanesti de traditie politica diplomatica si culturala. Mama sa, Smaranda-Emma Mavrocordat, descinde din ramura moldoveana a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatal scriitoarei, Ioan N. Lahovary, avea sa fie de-a lungul anilor ministru al Romaniei la Paris, ministru de externe si presedinte al Senatului. Crescuta si formata sub semnul acestui impunator arbore genealogic, Martha Bibescu isi va impleti educatia primita intr-o manastire din Belgia, cu cea specific romaneasca, sub impresiile pe care i le vor oferi zilele petrecute la Mogosoaia, Posada sau Comarnic si peste tot unde va calatori si va descoperi cu incantare, locurile pline de farmec din "Tara Salciilor". In anul 1905 se casatoreste cu printul George-Valentin Bibescu, nepot de frate al domnitorului George Bibescu si astfel scriitoarea devine printesa Martha Bibescu, intrand intr-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brancoveanu, contesa de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze in genealogie directa cu familia imparatului Napoleon Bonaparte. Debutul se petrece in anul 1908, cand autoarea avea numai 22 de ani,cu note de calatorie "Les Huit Paradis" [Cele opt raiuri], in care arta autoarei consta intr-o concizie de mare densitate a expresiei. Acest volum, premiat de Academia Franceza, va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme in proza, eseuri, cugetari, corespondenta si biografii istorice si jurnalul politic completeaza o opera de dimensiuni considerabile, ce a intrunit aprecieri din partea unor mari nume din istoria literaturii universale [Anatole France, Paul Valery, Paul Claudel, Jean Cocteau, M.Proust.]

Cea de-a doua carte a Marthei Bibescu "Alexandre Asiatigue ou l'histoire du plus grand possible", aparuta in 1912, ofera aceleasi prilejuri de exersare a unei rafinate reflexivitati, cu predispozitii interpretative de mare subtilitate. Inspirata in mare masura din realitatile si obiceiurile romanesti, "Izvor", "Tara salciilor" 1923, se constituie intr-o vibranta evocare a vietii de la tara, cu toate intamplarile, traditiile si comorile de folclor proprii unei lumi pe care o cunoaste inca din copilarie si adolescenta. Cartea va fi tradusa in Anglia, in Statele Unite si Spania, iar editia romaneasca a fost prefatata elogios de Mihail Sadoveanu. Ca autoare a peste patruzeci de carti, o parte semnate si sub pseudonimul Lucile Ducaux, respectata de intreaga Europa a literelor din acel secol, Martha Bibescu s-a distins ca o prezenta de mare noblete de spirit a timpului in care a trait si a creat. Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limba si literatură franceză din Bruxelles, în fotoliul pe care il ocupase contesa Ana de Noailles.

Se stinge din viata la 28 noiembrie 1973, la Paris, departe de tara de care era mandra si pe care a prezentat-o in multe dintre operele sale cu atata incantare si duiosie.

Opera literara:

- Les Huit Paradis [ Cele opt raiuri ]1908
- Isvoru, Le Pays de Saules [ Izvor, ţara salciilor ] 1923
- Le Perroquet Vert [ Papagalul verde ] 1923
- Le destin du lord Thomson of Cardington [ Destinul lordului Thomson ] 1927
- Au bal avec M. Proust [ La bal cu M. Proust ] 1928
- La Vie d'une amitié ...[ Viaţa unei prietenii ...] 1951 - 1957
- Le Confesseur et les poétes [Confesorul şi poeţii] 1970
- Echanges avec Paul Claudel [ Corespondenţa cu Paul Claudel] 1972
- Le perroquet vert [ Papagalul verde ], 1924
- Cathérine-Paris, 1927
- Une victime Royale, Ferdinand de Roumanie, [ O victimă regala, [ Ferdinand de Romania ] 1927
- Noblesse de robe, [ Nobleţea robei ] 1928
- Royal portraits, New York, f.a., [ Portrete regale ]
- Croisade pour l’anémone ,[ Cruciadă pentru anemona ] 1931
- Le rire de la Naïade [ Rasul naiadei ], 1935

Read more