Ana Blandiana life and biography

Ana Blandiana, pe numele ei adevărat Otilia Valeria Coman, este o poetă și o luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă și unor publicații din străinătate.

Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar.

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.

Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.

Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică. După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

Premii literare

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969;
Premiul pentru poezie al Academiei Romane, 1970;
Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982;
Premiul International "Gottfried von Herder", Viena, 1982;
Premiul National de Poezie, 1997;
Premiul "Opera Omnia", 2001;
Premiul International "Vilenica", 2002.

La scurtă vreme de la debutul editorial cu Persoana întâi plural (1964), «conținând poeme ale trăirilor, ale uimirilor din grațioasa vârstă a adolescenței», după cum observă Ion Pachia Tatomirescu, în capitolul Ana Blandiana și „steaua de pradă“ a lirei, din Generația resurecției poetice (2005), «eul liric blandianic se învulturează la scară cosmică, dobândind conștiința unui resurecțional modernism al existenței etice» .

Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens».

O interesantă conjugare lirică a temei somnului în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd. («Adorm, adormi» – BOct, 24).

Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție etică, dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus, nemurirea se obține prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» .

Opera:

Cărți de poezie
* Persoana întâia plural, 1964;
* Călcâiul vulnerabil, 1966;
* A treia taină, 1969;
* 50 de poeme, 1970;
* Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
* Poeme, 1974;
* Somnul din somn, 1977;
* Întâmplări din grădina mea, 1980;
* Ochiul de greier, 1981;
* Ora de nisip, 1984;
* Stea de pradă, 1986;
* Alte intâmplări din grădina mea, 1987;
* Întâmplări de pe strada mea, 1988;
* Poezii, 1988;
* Arhitectura valurilor, 1990;
* 100 de poeme, 1991;
* În dimineața de după moarte, 1996;
* La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
* Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
* Balanța cu un singur talger, 1998;
* Soarele de apoi, 2000;
* Refluxul sensurilor, 2004.

Cărți de eseuri
* Calitatea de martor, 1970, 2003;
* Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975;
* Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978;
* Coridoare de oglinzi, 1983;
* Autoportret cu palimpsest, 1985;
* Orașe de silabe, 1987;
* Geniul de a fi, 1998;
* Ghicitul in mulțimi, 2000;
* Cine sunt eu?, 2001.

Cărți de proza
* Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice;
* Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;
Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice in 2004;

* Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman;
* Imitație de coșmar, 1995 - nuvele.

Cărți traduse
* Homokora - Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1971 (maghiară);
* Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneză);
* Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
* San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
* Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană);
* L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiana);
* Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusa);
* The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleza);
* Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estona);
* Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letona);
* En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeza);
* Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiana);
* Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeza);
* L'eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceza);
* Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeza);
* Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sarba);
* Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneza);
* Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germana, franceza, romana);
* Clair de mort, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceza);
* Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiana);
* Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Gottingen, 1993 (germana);
* Engelernte, Ammann Verlag, Zurich, 1994 (germana);
* L'architecture des vagues, les Ateliers du Tayrac, 1995 (franceza);
* Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germana);
* Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeza);
* Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiara);
* Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeza);
* Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germana);
* Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgara);
* Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sarba);
* Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovena);
* Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneana);
* Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineza),
* Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneana);
* Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiana);
* Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheza).

Read more