Alex Ștefănescu life and biography

Alex Ștefănescu este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat ca critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista "Luceafărul", condusă la acea vreme de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris sporadic poezii, dar și proză sau piese de teatru.
Între 1971 și 1989 a lucrat la România liberă, unde era în decembrie 1989 redactor-șef adjunct, revista Magazin (redactor-șef), Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului (responsabil "Poște redacției").

După 1989 a fost, printre altele, redactor-șef al revistei România literară.

Cea mai importantă carte a autorului este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). Din 1941 (când a apărut monumentala Istorie a literaturii române de la origini până prezent de G. Călinescu) până în 2005 nu s-a mai scris ceva similar. Lucrarea lui Alex. Ștefănescu acoperă exact perioada rămasă neexaminată de la G. Călinescu și până azi. Titlul ei este edificator: Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). Cartea are 1176 de pagini format mare și 1500 de ilustrații (fotografii, desene, coperte de cărți, manuscrise, afișe). Textul propriu-zis însumează 4.000.000 de semne (echivalentul a 2.000 de pagini dactilografiate la 2 rânduri). Există și un indice de nume (aproximativ 2000 de personalități). Cele 118 capitole ale ei sunt grupate în cinci secțiuni:

1941-1947. Sfârșitul unei lumi
1948-1959. Arta supraviețuirii literare
1960-1971. Primăvara de la București
1972-1989. Refuzul revoluției culturale
1990-2000. Renaștere confuză

Autorul și-a asumat o sarcină dificilă: să povestească ce s-a întâmplat cu literatura țării lui într-o perioadă istorică nefavorabilă literaturii. El își îndeplinește această misiune reconstituind, pe baza unei vaste documentații, atmosfera culturală și socială din fiecare perioadă și explicând mecanismele prin care regimul comunist încerca permanent să transforme literatura într-un instrument de propagandă. Tot el analizează însă și modul în care scriitorii reușeau, cu ingeniozitate și curaj, să se sustragă acestor constrângeri (sau cum unii dintre ei nu reușeau și își ratau destinul de scriitori). Cartea oferă o imagine cuprinzătoare a ceea ce este valoros, a ceea ce rămâne din literatura română postbelică. Totodată, această carte poate fi citită ca un roman plin de viață, întrucât autorul are talent literar și face din scriitori personaje expresive, greu de uitat. În prezent, Alex Ștefănescu este redactorul-șef al revistei ,,România literară". Săptămânal, criticul vorbește despre operele scriitorilor români contemporani într-o emisiune difuzată pe TVR Cultural Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex Ștefănescu.

Lucrari:
Preludiu, Editura Cartea Românească, 1977 (critică literară)
Jurnal de critic, Editura Cartea Românească, 1980
Tudor Arghezi interpretat de..., Editura Eminescu, 1981 (antologie)
Între da și nu, Editura Cartea Românească, 1982 (critică literară)
Dialog în bibliotecă, Editura Eminescu, 1984 (teorie literară)
Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Editura Minerva, 1986
Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Editura Eminescu, 1987
Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iași, 1996 - Premiul Uniunii Scriitorilor
Întâmplări, Institutul European Iași, 2000 (proză)
Ceva care seamănă cu literatura, Editura Știința, Chișinău, 2003 (critică literară)- Premiul Asociației Scriitorilor din București;
Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, Editura Publicațiilor pentru străinătate, București, 2004

Read more